Pachetul conține următoarele titluri:

Marea carte a superputerilor

Dansul, cititul, umorul, creativitatea, perseverența, matematica. Fiecare dintre noi are o SUPERPUTERE incredibilă, care ne face să fim unici și nemaipomeniți. Tu ce superputere ai?

Dragonul tatălui meu | ediție de colecție

O carte clasică îndrăgită de generații întregi și câștigătoare a Mențiunii Newbery, reimaginată ca album ilustrat. Textul original al lui Ruth Stiles Gannett și ilustrațiile alb-negru ale lui Ruth Chrisman Gannett sunt îmbogățite cu desene noi splendide, imaginate de Helena Pérez Garcia, într-o ediție de colecție pentru cititori de toate vârstele.

Un dragon e prizonier pe Insula Sălbatică, unde e folosit ca vehicul de transport aerian peste un râu foarte lat. Oricine l-ar salva ar primi ca recompensă un zbor gratuit. Asta e o veste foarte bună pentru Elmer Elevator, care visează să zboare. Nici nu are nevoie de alte încurajări ca să se îmbarce clandestin la bordul unei nave care o să-l ducă într-acolo. Ce nu știe el e că pe Insula Sălbatică va trebui să dea dovadă de vitejie și istețime, pentru că îl așteaptă tigri flămânzi, o gorilă furioasă, crocodili irascibili și alte creaturi ușor de supărat.

Câteva citate interesante din carte: 

• „E o gumă de mestecat foarte specială, zise el. Dacă o mestecaţi mult de tot, o să se facă verde şi apoi, dacă o plantaţi, din ea o să crească şi mai multă gumă de mestecat şi cu cât începeţi mai repede să mestecaţi, cu atât mai repede o să aveţi mai multă.”

• „— Când o să mă fac mare, o să am un avion. N-ar fi grozav să poţi zbura oriunde te duce gândul?

  — Îţi doreşti mult, mult de tot să zbori? întrebă pisica.

  — Cu siguranţă. Aş da orice să zbor.

  — Ei bine, zise pisica, dacă-ţi doreşti atât de mult, cred că ştiu o cale de-a te ajuta să zbori cât încă eşti mic.”

•  „— N-am văzut niciodată un dragon, spuse tata. Tu l-ai văzut? Cât e de mare?

  — Da, într-adevăr, am văzut dragonul. De fapt, am devenit prieteni foarte buni, spuse pisica. Mă ascundeam prin tufişuri ca să vorbesc cu el când nu era nimeni prin preajmă. Nu e un dragon foarte are, e cam cât un urs brun mare, deşi bănuiesc c-a mai crescut destul de când am plecat eu. Are coada lungă şi dungi galbene şi albastre. Cornul, ochii şi labele picioarelor sunt de un roşu aprins, iar aripile sunt aurii.”

  
  

„Gumă de mestecat, douăzeci şi patru de acadele roz, un pachet de elastice, cizme negre de cauciuc, o busolă, o periuţă de dinţi şi o pastă, şase lupe, un briceag foarte ascuţit, un pieptăn şi o perie de păr, şase panglici de păr de diferite culori, un sac gol cu o etichetă pe care scria Merişor, nişte haine curate şi suficientă mâncare”. Pe toate acestea le îndeasă Elmer Elevator în rucsacul tatălui său. Unde pleacă? Pe Insula Mandarina. Ce să facă? Să salveze dragonul pus la chinuri pe Insula Sălbatică. Cum va ajunge de pe Insula Mandarina pe Insula Sălbatică? 

Viață de câine: Jurnalul foxului Miki

Ca orice foxterier, Miki sare, prinde mingea și ronțăie zahăr. Știe să gândească, ba știe să și citească puțin. Preferatele lui sunt cărțile pentru copii. La un moment dat, nu se știe când și cum, s-a apucat de scris: cu creionul în gură și o labă așezată strategic pe caiet, să nu alunece. N-o fi știind el să ascută creioanele, dar are mintea brici – dovadă, chiar acest jurnal.  

Viața unui câine nu e deloc simplă. Miki, de exemplu, e gurmand. Îi plac apa – în niciun caz supa! – și carnea crudă, și ar vrea să mănânce direct de pe podea, nu din castron. Oamenii nu-l înțeleg, dar asta nu e o problemă, nici el nu prea înțelege lumea oamenilor… De ce, de exemplu, nu țin ei vaca în sufragerie, și bat drumul până la grajd? Și de ce vorbesc atât de mult, doar n-au un gramofon în burtă? De ce adulții citesc în gând, și nu cu voce tare, așa cum e cel mai frumos? Sau, mai important ca orice, oare copiii au coadă?