Un yankeu la curtea regelui Arthur. Ilustrat de Anca Smărăndache

MARK TWAIN s-a născut cu numele Samuel Langhorne Clemens pe 30 noiembrie 1835. Când Sam avea patru ani, familia s-a mutat în Hannibal, Missouri, SUA, un oraș mic imortalizat, mai târziu, în Aventurile lui Tom Sawyer și Aventurile lui Huckleberry Finn. După moartea tatălui său, Sam a părăsit școala ca să-și sprijine familia muncind – a fost pe rând curier, vânzător în băcănie și ajutor de fierar până la treisprezece ani, când a devenit ucenic la o tiparniță. A lucrat la mai multe ziare, a călătorit prin țară și a ajuns un scriitor talentat de schițe umoristice. Ca pilot de nave fluviale, Clemens s-a aventurat în susul și-n josul Mississippiului.

În anii 1860, a petrecut timp în Vestul SUA, lucrând ca ziarist sau căutând aur, și a călătorit în Europa și Țara Sfântă. The Innocents Abroad (Nevinovații de pretutindeni, 1869) și Roughing It (Sub cerul liber, 1872) sunt relatări ale acelor experiențe. În 1863 Samuel Clemens a adoptat un nume de scriitor, semnând o schiță cu „Mark Twain”, iar în 1867 Mark Twain a devenit faimos publicând o colecție de scrieri umoristice, The Celebrated Jumping Frog of Calaveras County and Other Sketches (Celebra broască din ținutul Calaveras și alte schițe). După ce s-a căsătorit și s-a stabilit în Connecticut, Twain a compus cele mai iubite opere ale lui: romanele despre Tom Sawyer și Huckleberry Finn, și opera de nonficțiune Life on the Mississippi (Viața pe Mississippi). A continuat să călătorească și a avut succes ținând conferințe publice.

În anii săi târzii, Twain a văzut lumea cu un pesimism tot mai accentuat, poate și ca urmare a morții soției și a două din cele trei fiice ale lor. Tonul romanelor sale din această ultimă perioadă, incluzând The Tragedy of Pudd’nhead Wilson (Tragedia lui Pudd’nhead Wilson) și A Connecticut Yankee in King Arthur’s Court (Un yankeu la curtea regelui Arthur), a devenit cinic și întunecat. Nereușind ca editor de carte și suferind pierderi în urma unor investiții nefericite, Twain a fost forțat de necesități financiare să țină conferințe într-un ritm susținut. Deși a părăsit școala la o vârstă fragedă, i-a fost recunoscut geniul de Yale University sau de Oxford University, sub forma unor titluri onorifice de doctor. A murit la Stormfield, Connecticut, SUA, pe 21 aprilie 1910.