O carte clasică îndrăgită de generații întregi și câștigătoare a Mențiunii Newbery, reimaginată ca album ilustrat. Textul original al lui Ruth Stiles Gannett și ilustrațiile alb-negru ale lui Ruth Chrisman Gannett sunt îmbogățite cu desene noi splendide, imaginate de Helena Pérez Garcia, într-o ediție de colecție pentru cititori de toate vârstele.

Un dragon e prizonier pe Insula Sălbatică, unde e folosit ca vehicul de transport aerian peste un râu foarte lat. Oricine l-ar salva ar primi ca recompensă un zbor gratuit. Asta e o veste foarte bună pentru Elmer Elevator, care visează să zboare. Nici nu are nevoie de alte încurajări ca să se îmbarce clandestin la bordul unei nave care o să-l ducă într-acolo. Ce nu știe el e că pe Insula Sălbatică va trebui să dea dovadă de vitejie și istețime, pentru că îl așteaptă tigri flămânzi, o gorilă furioasă, crocodili irascibili și alte creaturi ușor de supărat.

De ce să o citești:  

• Este o carte plină de imaginație pentru cititori pasionați de aventuri
• Este ușor de parcurs pentru cei mai tineri cititori
• Cartea le oferă copiilor multe momente de suspans și îi va face curioși 

Ruth Stiles Gannett (n. 1923 - d. 2024) este o autoare americană de cărţi pentru copii.
Dragonul tatălui meu, primul titlu din seria cu același nume, a fost publicat în 1948 și a primit Mențiunea Newbery. Apoi autoarea a scris încă două cărţi cu aceleaşi
personaje principale – Elmer şi dragonul. Ulterior, cele trei titluri au apărut într-un singur volum, iar în 2008 a fost scoasă o ediţie aniversară. Seria a fost tradusă în paisprezece ţări.

Câteva citate interesante din carte: 

• „E o gumă de mestecat foarte specială, zise el. Dacă o mestecaţi mult de tot, o să se facă verde şi apoi, dacă o plantaţi, din ea o să crească şi mai multă gumă de mestecat şi cu cât începeţi mai repede să mestecaţi, cu atât mai repede o să aveţi mai multă.”

• „— Când o să mă fac mare, o să am un avion. N-ar fi grozav să poţi zbura oriunde te duce gândul?

  — Îţi doreşti mult, mult de tot să zbori? întrebă pisica.

  — Cu siguranţă. Aş da orice să zbor.

  — Ei bine, zise pisica, dacă-ţi doreşti atât de mult, cred că ştiu o cale de-a te ajuta să zbori cât încă eşti mic.”

•  „— N-am văzut niciodată un dragon, spuse tata. Tu l-ai văzut? Cât e de mare?

  — Da, într-adevăr, am văzut dragonul. De fapt, am devenit prieteni foarte buni, spuse pisica. Mă ascundeam prin tufişuri ca să vorbesc cu el când nu era nimeni prin preajmă. Nu e un dragon foarte are, e cam cât un urs brun mare, deşi bănuiesc c-a mai crescut destul de când am plecat eu. Are coada lungă şi dungi galbene şi albastre. Cornul, ochii şi labele picioarelor sunt de un roşu aprins, iar aripile sunt aurii.”

  
  

„Gumă de mestecat, douăzeci şi patru de acadele roz, un pachet de elastice, cizme negre de cauciuc, o busolă, o periuţă de dinţi şi o pastă, şase lupe, un briceag foarte ascuţit, un pieptăn şi o perie de păr, şase panglici de păr de diferite culori, un sac gol cu o etichetă pe care scria Merişor, nişte haine curate şi suficientă mâncare”. Pe toate acestea le îndeasă Elmer Elevator în rucsacul tatălui său. Unde pleacă? Pe Insula Mandarina. Ce să facă? Să salveze dragonul pus la chinuri pe Insula Sălbatică. Cum va ajunge de pe Insula Mandarina pe Insula Sălbatică? Păi asta nu o să vă spunem, dar puteți citi câte ceva în recenzia Oanei Purice de pe blog.