Adaugă în Coș
Pachetul Classic Yellow cuprinde titlurile:
Revelion. Consilierul secret în treburi vrăjitoreşti Beelzebub Erezinus şi a sa tante, vrăjitoarea expertă în chestiuni financiare Tyrannja Vamperl, au o problemă. Nu şi-au realizat planul anual la capitolul „Fapte rele“ şi a venit scadenţa; iată că acum se află, în adevăratul sens al cuvântului, în ceasul al doisprezecelea! Doar un plan scelerat ar mai putea să-i ajute, în ultima clipă, să-şi recupereze întârzierea...
Publicată pentru prima dată în 1843, Povestea de Crăciun elogiază spiritul acestei sărbători. Este povestea lui Ebenezer Scrooge, un zgârie-brânză bătrân și ursuz care îi privește cu ură pe toți cei din jur. Într-o noapte de Ajun, la fel de înghețată ca inima bătrânului, primește trei vizitatori fantomatici: Spiritul Crăciunului-Trecut, al Crăciunului-de-Acum și al Crăciunului-Ce-Va-Să-Vină. Acestea îl poartă într-o călătorie uimitoare și pe alocuri înfricoșătoare, în urma căreia hapsânul se schimbă.
„În această cărticică fantomatică, m-am străduit să aduc Fantoma unei idei care să nu-i întoarcă pe cititori împotriva lor înșiși, unii împotriva altora, împotriva acestei sărbători sau împotriva mea. Fie ca Fantoma să le bântuie cu bucurie casele și nimeni să nu dorească să o îndepărteze.” Charles Dickens
Mare este bucuria în noaptea când se naște Ronia, viitoarea căpetenie a tâlharilor, nici măcar fulgerul care despică Cetatea lui Mattis în două nu o poate știrbi. Copila crește între ziduri de piatră, ferită de pericole și de lumea de-afară, iar singurii oameni pe care-i știe sunt părinții ei și tâlharii. Totul se schimbă când Ronia îl vede în partea cealaltă a cetății pe Birk Borkason, fiul căpeteniei bandei rivale.
Or fi părinții lor cei mai mari dușmani, dar Ronia și Birk se înțeleg tare bine și nimic nu-i poate convinge să renunțe la prietenia lor. Așa că într-o zi cei doi se furișează în pădure, unde pot să fie liberi și să trăiască cum vor, și nu se știe dacă mai vor să se întoarcă acasă.
O poveste clasică de aventuri, despre curaj și dragoste de la autoarea minunatei Pippi Șoseţica
Pe nimeni nu iubeşte Karl Inimă de Leu mai tare decât pe fratele său, Jonatan, care este viteaz, puternic și chipes - tot ce Karl crede că el nu este. Nu ar vrea să fie despărțit vreodată de Jonatan. Însă Karl e grav bolnav şi ştie că urmează să moară. Spre a-l alina, Jonatan îi spune povești despre Nangijala, tărâmul minunat unde o să meargă după moarte, şi unde o să aştepte până ce-o să fie gata și Jonatan să i se alăture.
Apoi se întâmplă ceva de neînchipuit... Jonatan moare într-un accident. Cu inima frântă, Karl îşi doreşte cu ardoare să sosească ziua în care să fie iar împreună cu fratele său. Când vine vremea, găseşte Nangijala uluitoare, aşa cum și-a imaginat-o. Totuşi Nangijala e sub ameninţare. Un tiran crud e hotărât să pună gheara pe ea, iar la ordinele sale se află un balaur înfiorător, de a cărui spaimă e cuprins întreg tărâmul.
Karl trebuie să-şi adune tot curajul pentru a-şi ajuta fratele să se pregătească de înfruntarea ce-i aşteaptă.
Charles John Huffam Dickens (1812 – 1870), unul dintre cei mai importanţi romancieri englezi ai perioadei victoriene, a lăsat în urmă unele dintre cele mai reprezentative personaje ale literaturii. Preocupat, prin filtrul propriei biografii, care nu a dus lipsă de episoade întunecate, de reformele sociale şi de clasele defavorizate, Dickens şi-a publicat textele în ziare şi reviste
Printre cele mai importante volume ale sale se numără „Aventurile lui Oliver Twist” (1837-1839), „David Copperfield“ (1849-1850) şi „Marile speranţe“ (1860-1861).
Cunoscutul scriitor german Michael Ende (12 nov. 1929 - 28 aug. 1995), devenit celebru mai ales prin romanele sale pentru copii, a fost, de asemenea, actor, critic de film (la radiodifuziunea bavareză) şi autor dramatic. Este fiul artistului plastic Edgar Ende, cu care a avut o relaţie tensionată, marcată de scurte momente de reconciliere. Una dintre cărţile lui, Der Spiegel im Spiegel. Ein labyrinth, un volum de povestiri suprarealiste, este ilustrată cu optsprezece dintre litografiile tatălui său. Intenţionând să devină actor, Ende a studiat teoria interpretării clasice şi moderne şi a audiat cursuri de regie. La încheierea studiilor, a fost repartizat la un teatru de provincie. Deşi nu a avut apariţii remarcabile pe scenă, actoria a fost benefică pentru cariera sa literară.
După ce fusese respins de mai multe edituri, primul roman al lui Ende, Jim Năsturel şi Lukas, mecanicul de locomotivă, apare, în 1960, la editura Thienemann din Stuttgart, urmat, în 1962, de cea de-a doua parte a cărţii, Jim Năsturel şi cei 13 sălbatici. Ideile şi tematica celor două cărţi contrastează cu ideologia rasistă a evoluţiei, promovată în Germania celui de-al Treilea Reich, în care a copilărit Ende.
Din 1970, Ende s-a stabilit la Roma împreună cu soţia sa, Ingeborg Hoffmann. În 1973 îi este publicat, în Germania, romanul Momo, la care lucrase timp de şase ani; acesta va fi tradus în peste 30 de limbi.
Solicitat să participe la a doua ediţie a Antologiei inocenţei, coordonată de scriitorul român Iordan Chimet, Ende devine prietenul acestuia. Au purtat o corespondenţă adesea clandestină (din cauza restricţiilor impuse de regimul comunist din România acelor vremuri), care a fost ulterior publicată de Chimet sub titlul Scrisori printre gratii. Ende va împrumuta din feeria lui Chimet, Închide ochii şi vei vedea Oraşul, un personaj, Elli, pentru o piesă de teatru în versuri şi în proză, transpusă ulterior pe muzică. În 1979 apare romanul Povestea fără sfârşit, „o carte pentru copii, potrivită şi pentru adulţi" şi „o carte pentru adulţi, potrivită şi pentru copii", după cum a numit-o critica. Povestea fără sfârşit este ecranizată în 1983, dar Ende consideră filmul un produs strict comercial, care s-a îndepărtat mult de romanul său; a urmat un proces pe care scriitorul l-a pierdut. În 1986, romanul Momo a fost, la rândul său, ecranizat; de această dată, autorul s-a arătat destul de mulţumit de film.
În 1985, după moartea lui Ingeborg, Ende se reîntoarce în Germania. Aici se recăsătoreşte, în 1989, cu traducătoarea japoneză a cărţilor sale, Mariko Sato.
Află mai multe despre autor şi despre carte de pe michaelende.de/en.
Premii obţinute de Michael Ende:
Premiul literar al Berlinului pentru tânăra generaţie, 1960
Premiul Hugo-Jacobi, 1967
Premiul Germaniei pentru literatură pentru tineret, 1962
European Literary Award for Books for Young People, 1974
Premiul Nakamori, 1976
Premiul Buxtehunder Bulle, 1979
ZDF's Bookworm Award, 1980
Premiul Wilhelm Hauff pentru activitatea remarcabilă în domeniul literaturii pentru copii şi tineret, 1980
Premiul Germaniei pentru literatură pentru tineret, 1980
Marele premiu al Academiei germane pentru literatură pentru copii şi tineret, 1980
European Literary Award for Books for Young People, 1981
Premiul Janusz-Korczak pentru opera completă, 1981
Marele premiu al Germaniei pentru literatură pentru copii şi tineret, 1981
Premiul Cele mai frumoase cărţi ale Germaniei de Vest, 1981
Premiul japonez pentru cea mai bună traducere de literatură contemporană, 1982
Premiul literar Kiwanis, Reggio, pentru opera completă, 1982
Premiul Lorenzo Magnificul pentru opera completă, 1982
Autorul anului 1982
Premiul Peniţa de argint a Rotterdamului, 1983
Cartea de copii a anului, premiu oferit de Ministerul Culturii spaniole, 1983
Premiul Sympathy al Romei, 1985
Premiul German Fantasy, 1987
Premiul Zurich pentru cărţi pentru copii, 1989
Medalia de aur şi Distincţia de merit a Republicii Federale Germane, 1989
Premiul Germaniei pentru literatură pentru tineret, 1993
Premiul Curt Laßwitz pentru cea mai bună povestire a anului, 1993
Premiul Bad Wildbad pentru cărţi pentru copii şi tineret, 1996
Premii obţinute de Michael Ende pentru volumul Jim Năsturel şi Lukas, mecanicul de locomotivă:
Premiul Germaniei pentru literatură pentru tineret, 1961
Premiul Hans Christian Andersen, 1961
Lista de onoare IBBY pentru traducerea în limba italiană, 1988
Astrid Lindgren (14 noiembrie 1907 – 28 ianuarie 2002) a fost una dintre cele mai celebre și mai iubite scriitoare de literatură pentru copii din întreaga lume.
S-a născut și a crescut în localitatea suedeză Näs, de lângă orașul Vimmerby, și multe dintre cărțile sale au fost inspirate de ținuturile copilăriei. Personajele din cărțile ei – Pippi, Karlsson, Prințul Mio – au făcut înconjurul lumii, au învățat să vorbească în toate limbile pământului și au devenit personaje de film ori de desene animate și sfătuitori de taină ai micilor cititori.
Astrid Lindgren a primit mai multe distincții pentru opera sa, între care și prestigiosul premiu Hans Christian Andersen. În 1967, editura Rabén & Sjögren a instituit premiul Astrid Lindgren, care se decernează anual unui scriitor de limbă suedeză, iar în 2003, guvernul Suediei a înființat Astrid Lindgren Memorial Award, un premiu în valoare de cinci milioane de coroane suedeze. Printre câștigătorii acestui premiu se numără autori ca Maurice Sendak, Philip Pullman, Shaun Tan.
Din 1996, o mică planetă îi poartă numele: 3204 Lindgren. La aflarea veștii despre botezarea asteroidului, scriitoarea a răspuns cu umoru-i caracteristic: „De acum înainte, puteți să mă numiți Asteroid Lindgren“.
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Introdu adresa ta de email pentru a afla când este disponibil produsul:
