3 cărți Arthur despre muzică

Muzica leagă copilăria de emoție, ritm și joacă, devenind astfel o temă tot mai des întâlnită în literatura pentru copii. Următoarele titluri de la editura Arthur ilustrează moduri diferite în care muzica devine limbaj universal în viața copiilor.

Armonie de Sharon M. Draper

Traducere din limba engleză și note de Iulia Arsintescu

Muzica e o constantă în viața Isabellei. Cântă la pian de la trei ani și își urmează pasiunea pentru acest instrument. Părinții o susțin, dar divorțul acestora schimbă totul. Pentru Isabella, muzica devine mai mult decât o pasiune: devine un refugiu. Singurele momente liniștite din viața sa devin cele petrecute cântând la pian.

Îmi termin tema la vocabular în timp record și pornesc spre camera pentru muzică.

Îmi place când am nevoie de clapele negre – bemolii și diezii. Acestea fac ca muzica să se reverse din pian și să‑i acapareze pe toți cei care o ascultă.

Îmi plac și cântecele unde folosesc clapele minore; acestea scot sunete triste și profunde și mă transportă undeva, pe un vârf de munte.

Unde suflă vântul.

Și un copil plânge pe o stâncă.

Și într‑un castel bântuit se desfășoară o nuntă.

Și un vultur se apropie în zbor.

Da, genul ăsta de melodii deprimante.

Când cânt la pian, nu mă gândesc la fiecare notă.

Notele devin o melodie. Melodia devine un ritm. Ritmul este armonie.

Fie că melodia pe care o cânt este blues, boogie, un concert sau o cantată, muzica mă face să uit de mine.

Sunt Bach. Sunt Beethoven. Sunt B.B. King.

Iar eu sunt însăși muzica.

Sunt un copil de trei ani, în Italia, alergând pe o pajiște cu margarete.

Sunt o pasăre din Africa cu spatele turcoaz care se hrănește cu nectar, planând pe deasupra savanei pustii.

Muzica se revarsă și sclipește ca aurul.

Sunt un tigru alergând prin junglă, puternic și viguros.

Sunt o panteră, neagră, misterioasă.

Sunt atât de puternică.

Controlez perfect lumea aceasta.

Coarde. Arpegii. Cadențe.

Bemoli și diezi.

Coarde majore.

Coarde minore.

Armonie.

Fanfara lui Rostogol (#5) de Lavinia Braniște

Ilustrații de Andrei Măceșanu

Fanfara lui Rostogol prezintă o poveste inedită, plină de momente comice, în care muzica unește personaje din lumea animalelor. Copiii se pregătesc de marea Zi a Sperietorii, așa că lui Rostogol îi vine o idee genială: vor vinde bilete și vor cânta în fanfară! Însă purcelușul descoperă ca nu este atât de ușor precum pare să cânți la niște instrumente muzicale.

Când auzi de jale, Păducel deveni interesat. Dacă tot va fi forțat să învețe un instrument muzical, sau cel puțin să-l care după el până la școală și înapoi, nimic nu i s-ar potrivi mai bine decât un bucium care cântă cu jale.

Jurnalul unui puști 17: Skütek Megaplyn de Jeff Kinney

Traducere din limba engleză de Ioana Vîlcu

În acest volum, Greg intră în lumea muzicii alături de fratele său mai mare, Rodrick, și trupa acestuia: Skütek Megaplyn. Membrii trupei descoperă că viața de rockstar este plină de provocări și că succesul nu vine peste noapte. Dacă vor să ajungă la fel de faimoși precum cei de la Metallichihuahua, puștii de la Skütek Megaplyn trebuie să facă față nopților nedormite, concertelor neplătite și problemelor financiare. Mai mult, băieții au de învățat cum să gestioneze conflictele între membrii și să înțeleagă că repetiția este mama învățăturii.

Rodrick a zis că membrii Metallichihuahua s‑au despărțit pentru că au ajuns fix OPUSUL a ce credeau. Și a mai zis că, dacă Skütek Plyn rămâne împreună, nimic nu le poate sta în cale.

Cred că băieții au fost inspirați de discursul lui Rodrick, pentru că brusc erau trup și suflet alături de el. Bill a spus că trupa ar putea deveni MAI FAIMOASĂ decât Metallichihuahua și chiar ar putea ajunge cea mai tare formație DINTOTDEAUNA.

Mackie a zis că, dacă vor să fie cea mai tare trupă din toate timpurile, trebuie să facă ceva ce n‑a mai făcut nimeni niciodată.

Drew a zis că ar putea avea un concert în spațiu, iar toți băieții s‑au entuziasmat la gândul ăsta, deși niciunul nu părea să știe cum ar putea fi POSIBIL.

Bill a zis că trupa ar putea avea un fel de tiribombă la un parc de distracții și a venit cu câteva idei care au fost pe placul tuturor.

Dar Rodrick a zis că Bill are visuri prea MICI. A spus că Skütek Plyn ar trebui să aibă propriul parc de distracții, și băieții chiar au făcut un plan cu ce ar conține.

Mackie a zis că o să facă atât de mulți bani din parcul lor de distracții, încât o să‑și permită să‑și distrugă instrumentele la finalul fiecărui concert, așa cum făcea și Metallichihuahua.

Dar apoi Bill a avut o idee și MAI NEBUNEASCĂ. A zis că ar trebui să construiască un bebeluș robotic gigantic, care să iasă pe scenă la ultima piesă și, la finalul concertului, să distrugă toată scena. Tuturor li s‑a părut cea mai BUNĂ idee.