Pachet Al. Mitru ( Din marile legende ale lumii, Legendele Olimpului)

Legendele Olimpului: Zeii 

O carte clasică în care sunt repovestite mituri din Grecia Antică aflate la baza civilizației occidentale, cu ilustrații de Andrei Măceșanu

„Chiar Zeus... cât e Zeus de mare și puternic... cât poate el supune pe ceilalți zei cu pumnul cel încărcat de fulger... și totuși Afrodita i-a tulburat simțirea. L-a făcut și pe dânsul, stăpân atotputernic, să-și părăsească tronul și, amețit, s-alerge, din Olimp, preschimbat în taur, vultur, cuc sau alte animale, de-a râs o lume-ntreagă.“

Legătura vechilor greci cu zeii lor are multe chipuri. Respectați pentru că fac să rodească natura sau trimit din slăvi ploaia binefăcătoare, zeii sunt și temuți, pentru că tot ei trimit grindina nimicitoare, crivățul aspru, fulgerele și tunetele. Forța lor uriașă îi strivește uneori pe nedrept pe oameni.

Fiecare dintre ei este în același timp o manifestare a binelui și a răului, iar timpul i-a transformat în simboluri: Geea, Zeus, Hera, Poseidon, Hades, Demetra, Afrodita, Eros, Artemis, Hermes, Atena, Apolo și Prometeu.

Pendulând între venerație și revoltă, destinul oamenilor e deseori tragic: chiar și atunci când au un zeu de partea lor, sunt prinși la mijloc în războiul care are loc în Olimp. Iar miza este mare, pentru că la sfârșitul vieții îi așteaptă osânda necurmată, în Tartar, sau desfătarea Câmpiilor Elizee, loc al norocului și al păcii.

Legendele Olimpului: Eroii 

„Deși puternic, a glăsuit Heracles, sunt urgisit de Hera să fiu sclav unui rege nevolnic, din Micene. Zeii m-au osândit, după dorința Herei. Eu nu mă tem de soartă și nu m-aș fi supus; dar vreau să ispășesc îngrozitoarea-mi crimă, făcută fără voie, luptând și preschimbând tot răul, urzit acolo-n slăvi, în bine pentru oameni...“

În eroi, grecii antici s-au întruchipat pe ei înșiși în versiuni idealizate, au clădit tipuri umane de virtute. Urmăriți de pizma vreunui zeu, eroii sunt orbiți, supuși tumultului pasiunilor, răspândesc haosul. Așa i se întâmplă lui Heracles, otrăvit de fioroasa zeiță Mania. Însă, atât cât îi țin puterile, ei caută virtutea, se străduiesc să-și canalizeze pasiunile luptând să repare nedreptățile lumii, înfruntă chiar zeii care întrețin haosul.

Viața lor e o luptă: există și momente când sunt îngenuncheați, dar eforturile li se îndreaptă către a se afla la înălțimea încercărilor prin care sunt puși să treacă. Sunt mai tari decât vremurile și nu-și țin capul plecat nici în fața zeilor. Iar numele lor au străbătut veacurile: Perseu, Heracles, Tezeu, Dedal și Icar, Castor și Polux, Belerofon, Asclepios, Meleagru, Orfeu și Euridice, Oedip, Iason și Medeea, Hector, Ahile, Ulise și Enea.