Universul Harry Potter: O ediție de colecție, animale fantastice și primul meci de Quidditch

Întoarce-te în universul Harry Potter: O ediție de colecție, animale fantastice și primul meci de Quidditch

Un cititor privește stelele și așteaptă o scrisoare. Tresare, aproape imperceptibil, când un spirit al nopții plonjează în apropiere. Nu este o bufniță cu pene albe. Nu este un mesager misterios, ce îi poate strecura magia în suflet, sfidând realitatea necruțătoare, aparent lipsită de aventură și mister. Dar speră, în continuare, indiferent câți ani se scurg în clepsidra timpului, că va primi un semn, o invitație și o pelerină.

Un cititor nu are vârstă și nu încetează să viseze. Poate că nu îi poți desluși trăsăturile, însă explicația e dureros de simplă: poate să fie oricine. Poate că tu te agăți în acest moment de pervazul ferestrei, atras de un zgomot neobișnuit sau de dispariția subită a unei siluete, absorbită mult prea repede de întuneric. O iluzie, o imaginație bogată sau o provocare? Adevărul este că nu vrei să afli răspunsul la întrebare, nu cât timp ai puterea să pășești într-o lume alternativă, una în care te rătăcești cu entuziasm pe holurile de la Hogwarts, căutând pasaje secrete, pergamente interzise și vrăji ce ar putea să-ți asigure un renume în universul creat de J.K.Rowling în urmă cu mai bine de două decenii.

Aproape... aproape că nu îmi vine să cred cât timp a trecut de când am descoperit universul Harry Potter. Mă întorc periodic la Hogwarts pentru a participa la orele de Tehnici de Apărare contra Magiei Negre, care rămâne cursul meu preferat, indiferent cât de nefaste sunt amintirile. Uneori, îmi închid ochii și las scările să îmi aleagă următoarea destinație, fără să iau în considerare consecințele. Mănânc exagerat de multe Drajeuri cu toate aromele (într-o zi fatidică voi nimeri și o aromă interzisă, dar îmi place să risc) și alerg după Broscuțe de ciocolată. Particip la toate meciurile de Quidditch și, în rarele ocazii când îmi dă voie să hrănesc animalele fantastice, îi pun exagerat de multe întrebări lui Newt Scamander.

Aș putea continua la nesfârșit, evocând toate elementele care m-au transformat prematur într-un Potterhead. Însă timpul nu este de partea mea, urmează o nouă ediție a Salonului Internațional de Carte Gaudeamus, iar Grupul Editorial ART ne-a pregătit nu mai puțin de TREI surprize magice, un cadou perfect pentru fanii unei serii etalon în literatura middle-grade (și nu numai).

Trebuie să recunoști: întotdeauna îți vei dori mai mult. Un backstory, un ghid, poate chiar și o ediție... specială? Ilustrată de Jim Kay, Editura Arthur ne răsfață cu o ediție de colecție pentru Harry Potter și piatra filosofală. Reîntoarce-te cu nostalgie la primul volum și însoțește-l pe Harry în primul an la Hogwarts, când te holbai cu nerușinare la fantome, tentat să le întrebi cum au murit sau de ce arată așa (scuze, Nick-Cel-Decapitat-Un-Pic), sau când țipai la majoritatea orelor, neobișnuit să fii mușcat de cărți sau să îți explodeze ceaunul (mai ales dacă erai prea darnic cu ingredientele).

Ilustrațiile te vor distrage periodic de la lectură; privirea o să îți fie atrasă de silueta impunătoare a lui Hagrid sau de ochii cercetători ai șarpelui, fericit că a fost eliberat din cușcă. O să zâmbești pe furiș și o să admiri în secret ediția ilustrată, răsfoind-o periodic când crezi că nimeni nu îți cunoaște intențiile, dar vei avea probleme dacă o hartă anume este folosită împotriva ta.

Știai că măturile au numeroase întrebuințări și că sportul preferat al vrăjitorilor poate să fie biletul tău gratuit către infirmerie, unde sunt șanse foarte mari să te vezi cu Neville? Dacă vrei să devii un jucător profesionist de Quidditch, nu trebuie să îți lipsească din bibliotecă volumul Quidditch – O perspectivă istorică. Pun pariu pe 100 de Broscuțe de Ciocolată că abia acum afli că Smigetele Aurii au ajuns pe lista speciilor protejate „mulțumită” sportului vrăjitorilor sau că Bowman Wright a inventat smiciul de aur. Din fericire, Kennilworthy Whisp o să îți ofere o lecție atipică de istorie, așa că nu-ți mai da ochii peste cap și învață lucrurile de bază înainte să îți cumperi prima mătură de competiție (îi poți cere sfaturi și autorului, are o colecție impresionantă de mături de epocă).

Oare iubește cineva animalele fantastice la fel de mult ca Newt Scamander? A încălcat o listă kilometrică de legi, a ignorat toate avertismentele primite și a ales să își sacrifice viața și reputația pentru a le proteja, chiar dacă s-a ales cu numeroase vânătăi și arsuri. Unele animale fantastice sunt periculoase, aparent imposibil de îmblânzit, însă răbdarea și bunătatea lui Newt au fost răsplătite înzecit după câteva încercări eșuate. El niciodată nu a încercat să le controleze, să le exploateze sau să le folosească harurile pentru câștigul personal. Le-a studiat și a întocmit un mic ghid pentru cititori, Animale fantastice și unde le poți găsi, un volum pe care îl poți strecura în buzunar și consulta periodic, mai ales dacă te decizi să adopți un Dragon norvegian cu creastă sau o Pasăre-Tunet.

Dezamăgit că până și Goyle a promovat examenele de sfârșit de an, Ron Weasley a afirmat la finalul primului volum din serie că nu le poți avea pe toate. Nu vreau să-l contrazic, știu că are dreptate, mai ales că încă nu mi-am primit scrisoarea (pe care o voi aștepta, mai mult ca sigur, chiar și la 80 de ani), însă nici nu trebuie să ai astfel de aspirații pentru a fi fericit. Ce urmează după ce ai tot? Da, îmi doresc o pelerină invizibilă și o pasăre Phoenix în birou. Și o baghetă. Și o bufniță. Vreau să îmi încerc norocul și să îmi testez reflexele la Quidditch (ar putea să fie distractiv). Vreau să îi cunosc pe vrăjitorii care mi-au oferit o copilărie magică și neprevăzută. Vreau... pfff, o să vină sărbătorile de iarnă până îmi voi finaliza eu lista.

Arma mea secretă? Pot să îmi transform aspirațiile și dorințele în realitate atunci când visez. Un cititor nu are vârstă. Iar un cititor Harry Potter, un adevărat Potterhead, întotdeauna va vedea dincolo de iluzii și va surprinde efectele magiei. Always.

Un text de Simona Stoica