În mijlocul Mlaștinii Scroafei stă o moară. E ca „o fiară puternică și haină, care își pândește prada.“ Chemat în vis de voci misterioase, și în urma unei încuviințări forțate, Krabat, un copilandru cerșetor, devine ucenic la moară. Aici, meșterul morar trage sforile, după legile morăritului și ale Artei Secrete pe care o practică.

Doisprezece ucenici trag zilnic la jug, iar caznele nu se opresc niciodată, așa cum moara nu contenește să macine. „Macină din nou, viața merge mai departe.“ Calfele au de respectat rânduiala impusă de meșter. O dată pe an, în ziua de Paști, își reînnoiesc jurământul de supunere față de morar. O dată pe an, un ucenic e făcut calfă, iar o calfă devine calfă mare. Vinerea seara, morarul vrăjitor îi preface pe flăcăi în corbi și îi învață meșteșugul meșteșugurilor. Iar în ajunul Anului Nou, tinerii sunt supuși unei încercări încă și mai stranii...

Meșterul are și un pact cu supușii lui – un însemn magic de pe frunte le ia cu mâna durerea simțită în urma muncii din tot timpul anului. Prețul? Libertatea lor. Flăcăii nu pot scăpa de la moară.

Krabat află curând că cine stăpânește meșteșugul meșteșugurilor are putere asupra oamenilor. În timpul lecțiilor de magie ținute de morar vinerea, Krabat „învață, învață și iar învață“. Dar oare vrăjile sunt de ajuns pentru a-și câștiga libertatea? Pare că știința vine și ea cu un cost prea mare. Meșterul însuși e supus unui personaj misterios, Nașul, care vine în prima noapte cu lună nouă să-și ia birul. Când pleacă, la cântatul cocoșului, vizitatorul fără chip nu lasă în iarbă nicio urmă.  

În cartea lui Otfried Preuβler atmosfera sumbră de la moară are drept contrapunct voioșia flăcăilor care lucrează acolo. Uneltirilor meșterului li se opune prietenia calfelor. Cu excepția unuia dintre ei, iscoada morarului, ucenicii au grijă unul de altul și se apără de meșter. În vizitele pe care băieții le fac în sat, umorul autorului și candoarea personajelor ies la iveală. Un astfel de episod e cel în care Andrusch, una dintre calfe, se transformă în bou. După o zi întreagă petrecută în chip de dobitoc, acesta le cere cu glas omenesc unor hangii „să-i dea o friptură de porc cu găluște și cu varză, și o bere bună“. Pe lângă comicul de situație, limbajul popular folosit e redat în mod delicios de traducătoarea Gertrud Nicolae.

Din universul luminii și al firescului, opus întunecimii de la moară, fac parte și întâlnirile lui Krabat cu Kantorka, o fată din sat. În fiecare noapte de Înviere, Krabat o aude cântând și se îndrăgostește de vocea ei. Înfruntând amenințările meșterului și trecând peste toate avertizările camarazilor, Krabat caută s-o găsească și să-i vorbească. Curajul îndrăgostiților e cel care-l va salva pe Krabat din robie.

Moara din Mlaștina Scroafei e una vrăjită, iar meșterul e versat în magia neagră. Însă nu e nevoie de vrăji pentru a subjuga oameni. Povestea lui Krabat și a celorlalți unsprezece ucenici poate exista, cu variații, în multe locuri și spații. Este o poveste despre îndrăzneală în fața stăpânirii și puterii, despre prietenie și iubire.   

Otfried Preuβler este un clasic al literaturii germane pentru copii și tineri cititori. A fost învățător și profesor, iar plăcerea de a spune povești l-a convins să devină scriitor. Așa cum declara într-un interviu, era încredințat că fără povești – ca și fără pâine – copiii nu pot trăi și deveni oameni mari.

Krabat sau ucenicul vrăjitorului, Otfried Preußler

Ilustrații de Herbert Holzing

Traducere din limba germană de Gertrud Nicolae

Colecția Classic Yellow, Editura Arthur, 2023

Categorie de vârstă: 12 ani+