Abraham „Bram“ Stoker (8 noiembrie 1847 – 20 aprilie 1912) a fost scriitor irlandez, născut în Dublin. În timpul studenţiei la Trinity College, a devenit interesat de teatru şi a scris cronici pentru Dublin Evening Mail. După ce s-a căsătorit, s-a mutat în Londra şi a devenit managerul Lyceum Theatre şi asistentul personal al actorului Sir Henry Irving. A colaborat cu The Daily Telegraph şi a început să scrie ficţiune horror, între care romanele The Snake’s Pass (1890), The Lady of the Shroud (1909), The Lair of the White Worm (1911), dar şi proză scurtă. A legat prietenii cu scriitorii Arthur Conan Doyle, William Butler Yeats sau Sir Hall Caine, şi a fost profund influenţat de poetul american Walt Whitman, pe care l-a adorat.

Cea mai cunoscută dintre operele sale a rămas Dracula (1897), un roman epistolar inspirat din mitologia şi superstiţiile asupra vampirilor, al cărui titlu original era The Un-Dead (Mortul viu). Înainte de a scrie Dracula, Stoker s-a întâlnit cu scriitorul maghiar Ármin Vámbéry, din ale cărui povestiri despre Carpaţi e posibil să se fi inspirat, studiind apoi folclorul european. Deşi numele lui Vlad Dracul apare în carte, personajul Contelui este mai mult produsul imaginaţiei scriitorului, decât modelat după domnitorul român. Nosferatu, prima adaptare pe ecran a romanului, a apărut în 1922, urmată de numeroase alte filme.