Crești cu povești #14: Trei personaje atipice care te învață să-ți transformi „defectele” în super-puteri

Niciunul dintre personajele cărților despre care îți vorbesc astăzi, nu lasă natura atipică a caracterului propriu să fie o piedică în calea bucuriei, prieteniei și viselor împlinite.

Ele sunt un bun exemplu că poți să-ți transformi „defectele” în super-puteri, dacă le accepți și le pui în slujba binelui.  

„Sir Nufărel”, de Anna Kemp, „Pippi Șosețica”, de Astrid Lindgren și „Grădina secretă” de Frances Hodgson Burnett sunt cărțile în care găsești aceste personaje și, totodată, resursele potrivite pentru a te accepta și a-ți descoperi cea mai bună variantă a propriului sine.

„Sir Nufărel” (3 ani +), de Anna Kemp, cu ilustrații de Sara Ogilvie, tradusă de Eva Leonte, apărută la Editura Vlad și Cartea cu Genius este scrisă în aceeași notă jucăușă pe care o cunoașteți deja din volumul  „Cea mai rea prințesă”.

Sir Nufărel este un brotac de baltă care dorește să fie cavaler. Dar pentru că are deja în minte conturat profilul unui astfel de viteaz, tânjește să fie mai înalt. Într-o seară, descoperă soluția într-o carte!

„Într-o seară, stând cuibărit în al său sălaș,

Îi pică în mâini un fabulos volumaș

C-o broască preschimbată-n prinț,

Printr-o simplă sărutare

Dăruită de-o prințesă recunoscătoare.”

Știm deja că autoarea Anna Kemp folosește clișeele din poveștile clasice pentru a le răsturna. Iar Sir Nufărel este cuprins de obsesia de a găsi o prințesă pe care să o salveze. Prin urmare, o caută plin de vitejie, peste tot. Când „splina îl cam durea și armura tare-l mai rodea”, Sir Nufărel găsește prințesa!

Dar nu este orice prințesă, este „Cea mai rea prințesă”. Iar povestea, ca orice poveste bună, nu se termină așa cum te-ai aștepta.

Folosește lectura acestei cărți pentru a discuta cu copiii tăi despre stereotipuri și presiunea așteptărilor care pot strivi autenticitatea.

Încurajează-i să descopere ce își doresc cu adevărat și cum pot găsi drumul care îi reprezintă, către propriul vis, chiar dacă nu este un drum déjà bătătorit.

Cel mai bun drum poate fi cel ghidat de vise, chiar și atunci când abilitățile și resursele de care ei dispun când se aruncă în luptă, par să nu facă parte din „setul” validat de societate.  

Prieteni cu Pippi Șosețica?

„Pippi Șosețica” (10 ani +), de Astrid Lindgren, tradusă în limba română de Andreea Caleman spune povestea unei fetițe de 9 ani care locuiește singură în Villa Villekula, împreună cu un cal și o maimuțică numită Musiu Nilson.

Pippi nu este o fetiță obișnuită, este cea mai puternică fetiță din lume, neînfricată și se descurcă în orice situație. Dar nu este un personaj pozitiv perfect. Și, tocmai de aceea, copiii o îndrăgesc, fiindcă nici în realitate nu există copilul perfect.

Creativă, autentică și fidelă propriului ei mod de a-și trăi copilăria, Pippi este vocea autentică a copiilor. Ea face ceea ce copiii „cuminți” nu ar îndrăzni, dar există întotdeauna niște limite pe care nu le depășește. Pippi nu abuzează de puterea ei nemaivăzută, nici de libertatea ei absolută, ci din contră... Pippi umblă liberă prin lume pentru a face bine și pentru a ne ajuta să privim lucrurile și dintr-o altă perspectivă.

Conița Mary a-ncontrării salvează grădina secretă

„Grădina secretă” (12 ani +), de Frances Hodgson Burnett, ediție ilustrată de studioul de design MinaLima este o carte eveniment, care oferă copiilor un text clasic pus în pagină într-o formă modernă.

Traducerea este realizată de Radu Paraschivescu și respectă bogăția limbajului victorian, atât de potrivit descrierilor florale.

Mary s-a născut în India, într-o familie de englezi. Rămasă orfană, fata este trimisă să locuiască împreună cu unchiul ei într-un conac din Yorkshire. Deși în India era percepută drept dificilă, încăpățânată și nepoliticoasă, la conacul unchiului ei este tratată de slujitori de la egal la egal și încurajată să-și trăiască copilăria.

Gesturile mici de afecțiune și încurajare din partea personalului de la conac, empatia lor pentru fetița orfană, venită tocmai din India, o ajută să înceapă o călătorie transformatoare.

Iată unul dintre gesturile de bunătate care pe care Mary le primește cu uimire și care, repetate, o ajută să se transforme:

„Un cadou! A exclamat conița Mary. Cum poate o căsuță cu paișpe suflete flămânde să-i facă un cadou cuiva? ”( pag. 99)

„Era o coardă rezistentă, subțire, cu câte-un mâner vărgat, roșu cu albastru la fiecare capăt, însă Mary Lennox nu mai mai văzuse niciodată așa ceva.” (pag.100)

Mary primește cadoul și învață să sară coarda, apoi cum să se apropie de măcăleandrul cu pieptul roșu, pasărea care locuia în grădinile conacului. Ajunge să descopere cu ajutorul păsării, dar și a propriei încăpățânari, care altădată o face atât de antipatică, cheia și intrarea în .... grădina secretă!

În grădină, Mary începe o călătorie transformatoare, de la singurătate la prietenie, de la dispreț față de oameni, la iubire față de ei.

Dintr-un copil „pierdut”, Mary devine ea însăși un ghid pe calea vindecării pentru prietenul ei, Colin.

Grădina este o metaforă a descoperirii resurselor interioare latente care ne pot face pe fiecare dintre noi să înflorim. Cu relațiile potrivite, alături de oamenii potriviți, Mary înflorește.

O lecție valoroasă pe care Mary o învață, dar și copiii noștri o pot învăța citind cartea este că oferind timp, efort, pasiune, grijă, în mod constant și conștient, direcționat către ceea ce contează, vor fi răsplătiți!

Datorită temei sale, cartea poate fi integrată cu ușurință în completarea activităților din „Săptămâna verde”, organizată de școli.

„Ce învățăm despre plante când îngrijim o grădină” și

„Ce învățăm despre noi când îngrijim o grădină ” sunt doar două dintre întrebările pe care le putem adresa pentru a începe dialogul cu copiii.

Care ar fi numitorii comuni ai acestor trei cărți?

Personajele principale sunt atipice și chiar dacă povestea lor începe în sigurătate, găsesc calea către relații de prietenie autentice: Sir Nufărel devine prieten cu dragonul și cu Cea mai rea prințesă, Pippi va fi amica de încredere a fraților Tommy si Annika, iar Mary se împrietenește și devine o prezență relevantă pentru cu toți cei de la conac.

Toate cele trei cărți încurajează autenticitatea și arată că valoarea unui individ nu depinde de conformitatea cu așteptările sociale, ci de capacitatea lui de a transforma lumea într-un loc mai bun și mai frumos. 

Recomandări de Livia Lucan-Arjoca

Pentru recomandări video de lectură, destinate copiilor de toate vârstele, urmăriți canalul de Youtube Arthur, rubrica „Crești cu povești”